INTERVIU cu medicul Grigore Hanță: „Închiderea Spitalului din Odobești a fost un act de mizerie politică”

posted in: Stiri si Noutati | 0

4hanta mGrigore Hanță lucrează ca medic de familie de 20 de ani, la Odobești. Deși, la bază, este medic pediatru, a ajuns să reprezinte medicii de familie din Vrancea, fiind președintele Patronatului Medicilor de Familie Vrancea și vicepreședintele Federației la nivel național. Doctorul Hanţă ne-a povestit aspecte din viața sa personală, dar și despre problemele cu care se confruntă medicii de familie, despre cardul național de sănătate și despre faptul că județul nostru riscă să rămână în câțiva ani fără medici de familie. El a vorbit şi despre eforturile primarului Daniel Nicolaş de a redeschide spitalul de la Odobeşti.


Reporter: Unde v-ați născut și unde ați copilărit?

Medicul Grigore Hanță: M-am născut în Vrancea, Soveja. Acolo am copilărit, acolo am făcut primele 8 clase. După care am urmat cursurile Liceului Unirea din Focșani și apoi am dat admiterea la Facultatea de Medicină.

Rep.: De câte ori ați dat admiterea la Facultatea de Medicină?

Gr.H.: De vreo cinci ori am dat. Eu nu am avut pe nimeni în familie medic, așa că nu poate fi vorba de influența familiei. E vorba de dorința de a face bine, dorința de a îngriji copiii, că-mi plac copiii. Și am făcut Pediatrie la Cluj. Acolo am terminat Facultatea de Pediatrie, la Cluj. Eu am prins perioada de groază în care ani de zile nu s-a dat Rezidențiat, se făcea Stagiatură, timp de 3 ani, cu examene la 6 luni, cu rotație pe fiecare specializare. Am făcut-o la spitalul din Sibiu. Ardealul a fost leagănul școlarizării mele.

Rep.: După ce ați terminat Stagiatura, ce a urmat?

Gr.H.: După, am fost nevoit să găsesc o soluție, pentru a-mi întregi familia, menționez că soția, medic stomatolog, avusese repartiție la Arad, eu la Sibiu. Aveam un copilaș de 3 ani, urma să se nască al doilea și ca să ne reîntregim familia, după mai multe audiențe la Ministerul Sănătății, am ajuns chiar până la cabinetul 2, la vremea respectivă. Am reușit în 1988 să ne adunăm în Vrancea.

Rep.: Unde vi s-a propus primul transfer în Vrancea?

Gr.H.: La vremea respectivă, mi s-au propus mai multe locații ca să-mi aleg, având în vedere că eram pediatru, iar pediatrii erau deficitari la acea vreme, mi s-a propus Soveja, am refuzat, apoi Cotești, Focșani sau Odobești. Am ales Odobeștiul, unde am început să lucrez ca medic pediatru în cadrul Dispensarului. Am fost pediatru din noiembrie 1987 până în 1995, când a fost prima reformă, acel „experiment al lui Mincu”, când județul Vrancea a intrat ca și județ în experiment în această reformă. Atunci s-a făcut schimbarea pe medic de familie, cu liste de pacienți. Printr-un ordin de ministru ne-au transformat pe toți medici de familie. Oficial, în toată țara s-a intrat în 2000.

Rep.: Cum a fost trecerea de la pediatru la medic de familie?

Gr.H.: Destul de dificilă, pentru că învățat să lucrez numai cu copilul, care nu minte niciodată, am trecut și la bătrâni și adulți, mai ești păcălit, mai ești mințit. A fost dificil și ca patologie. Practic, sunt medic de familie cam de 20 de ani.

Rep.: Cum ați ajuns să fiți președintele Patronatului Medicilor de Familie Vrancea și să faceți parte și din structura de la nivel național?
Gr.H.: În anul 2009 a luat naștere Patronatul Medicilor de Familie Vrancea. Eu am făcut parte din grupul de inițativă. S-a înființat ca o necesitate la vremea respectivă, se simțea nevoia unei organizări având în vedere că devenisem vrând, nevrând toți patroni. Cu cabinetele, cu sistemul de organizare, dar cu contracte cu Casa de Asigurări. Au fost 30 de colegi care au instituit un grup de inițiativă, la nivel județean, și așa s-a înființat Patronatul Medicilor de Familie Vrancea. Tot cam în aceeași perioadă au apărut patronate independente în majoritatea județelor și s-a constituit și la nivel național. Vicepreședinte al Federației de la nivel național sunt din 2011.

Rep.: Cu ce probleme se confruntă medicina de familie în ziua de astăzi?
Gr. H.: Ooo, multe!

Rep.: Vă referiți la procesul de informatizare? Card, rețetă electronică?
Gr.H.: Să știți că procesul de informatizare a fost pentru medicina de familie un prag, pe care l-am depășit cu brio. Pot să vă asigur că medicii de familie sunt cei care au pus bazele acestui sistem informatic. Noi mereu am fost deschizătorii de drumuri cu informatizarea, cu monitorizarea stării de sănătate a pacientului în 2006. Atunci a fost prima dată și ultima, când, prin grija autorităților statului, am fost sprijiniți în activitate. Tot cu noi s-a început și rețeta electronică, și cardul, și celelalte.

Rep.: Acum este un mare scandal cu acest card de sănătate. Credeți că este benefică introducerea lui?
Gr.H.: Medicii de familie și patronatele, dar și federația medicilor de familie, am fost întotdeauna de acord și am susținut cardul. Deși informarea în masă arată că principalii vinovați din sistemul medical românesc, indiferent ce ministru a fost, au fost medici de familie. De ce? Pentru că eram temelia sistemului și cel mai ușor de lovit. Ori de câte ori s-au acuzat fraude, mereu se dădeau în cârca medicilor de familie. Timpul a demonstrat că nu medicii de familie fraudau sistemul. Dovada că niciun medic de familie nu a fost anchetat pentru fraudă. Dintotdeauna am fost de acord cu cardul, am sprijinit cardul, dar ca mijloc de simplificare a activității medicale, să reduci birocrația să să reduci activitatea medicală în folosul pacientului. În acest moment, sistemul merge, dar mai greoi. Merge activarea cardului, validarea rețetei, ridicarea rețetei în sistem, ridicarea de la farmacie de cele mai multe ori. Ce nu merge, de cele mai multe ori, validarea serviciului meu. Deci după ce am terminat, după tot ce am terminat tot ce îi trebuie pacientului, serviciul pe care urma să iau 10 lei, nu merge sistemul. Și așa se ajunge la finalul lunii, ca anumiți oficiali să declare că de când s-a introdus cardul, au făcut economie de 30%. Procentul reprezintă, de fapt, pierderile noastre.

Rep.: La nivelul județului Vrancea sunt suficienți medici de familie?
Gr.H.: La nivelul județului, după situația rezultată la Comisia paritară, acea comisie mixtă, anul acesta a rezultat un necesar de 90 de medici de familie. Aproape majoritatea localităților din județ se confruntă cu probleme. Unde e nevoie de un medic, de obicei, mai e nevoie de încă un medic. Având în vedere că majoritatea medicilor de familie din Vrancea au peste 50 de ani, peste câțiva ani vor fi foarte mari probleme în județ. Peste 75% din medicii de familie acutali se vor retrage la pensie, iar tinerii medici nu vor să vină din cauza nivelului scăzut al veniturilor. Cei mai mulți tineri medici care pleacă din țară nu se bucură de un respect minim, atât din partea autorităților, cât și din partea unor pacienți. Plus alte motive care țin de cheltuieli cu utilitățile, chirie, birocrație multă. Destul de mulți primari, destul de multe consilii locale, ignorând legea ce prevedea vânzarea acestor cabinete către medici, nu au vândut spațiile, nu au ținut cont de medicină, care este o activitate de protecție socială, în loc să îi sprijine, au găsit de cuviință să le impună tot felul de taxe mari, prețuri mari la chirie. Astfel, un primar, dacă nu îi convine de medicul pe care îl are în localitate sau vrea să aducă un alt medic, îi face tot felul de șicane să scape de el, să-l determine să părăsească localitatea. Practic, afară nu-l poate da, dar îi face tot felul de greutăți.

Rep.: Există astfel de situații în Vrancea sau în alte județe?

Gr. H.: Din fericire, în Vrancea au fost mici încercări, dar s-au rezolvat. Aici chiar vreau să menționez, activarea cardului. Activarea cardului înseamnă schimbarea codului de transport, acei trei de zero, în codul pin al asiguratului, cele patru cifre alese de pacient. Apoi, se poate deschide cardul. Această activare, ca și activitate în sine, nu este un serviciu medical. Prin urmare, nefiind contractat cu Casa  de Asigurări, un astfel de serviciu, legea permite ca pe baza unui tarif afișat să fie serviciu taxabil, fiind un serviciu la cerere. Pentru că în mod normal, activarea cardului se face într-o consultație programată. Dacă pacientul s-a programat pentru consultație medicală și are cardul, în cadrul consultației, activez cardul. Acea activare nu este serviciu la cerere, este necesar. Dar dacă pacientul pur și simplu vine la cabinet cu cardul că a auzit că are bani pe el și vrea să-i fie activat, ăsta nu e serviciu medical decontat de casă, și nimeni nu-mi poate impune să nu-l taxez. Pe de altă parte, trebuie menţionat că nimeni nu are voie să ridice documentația din cabinetul medicului de familie, nici măcar Casa de Asigurări, mai ales că acolo că sunt foarte multe date confidențiale, iar singurii în măsură ar fi Parchetul cu mascații, dar atunci e nevoie de un ordin al procurorului. În rest, orice control de fond se face la sediul cabinetului.

Rep.: Din ceea ce mi-ați spus mai sus, județul nostru riscă să rămână fără medici de familie în următorii ani. E un semnal de alarmă pe care îl trageți?

Gr.H.: Da, județul nostru riscă să rămână, în câțiva ani, fără 75% din medicii de familie care sunt acum. Acum suntem 150, cred că mai mult de 10 părăsesc sistemul. E vârsta de pensionare. Șanse ca medicii tineri să vină nu sunt. Având în vedere ultimii ani și numărul celor care au venit, șansele sunt foarte mici. Autoritățile cunosc această situație, dar din păcate nu se străduiesc să atragă tineri. Că dacă într-o localitate în care ai mii de locuitori ai un singur medic, e grav. De exemplu, la Cîmpuri e un singur medic de 15 ani, e loc de trei medici, la Slobozia Bradului e un singur medic și e loc de cinci. De atâția ani, autoritatea locală nu a reușit să găsească o soluție, care pot fi găsite: un loc de casă, o locuință, o mașină de serviciu, îl „legi”. Spre exemplu, la Odobești, fostul dispensar funcţiona într-o clădire care a fost revendicată după 1990, și câștigată de urmașii foștilor proprietari. Primarul Daniel Nicolaș, deși nu era obligat a construit spațiu nou, cu destinația de cabinete medicale. Deci, când se vrea, se poate!

Rep.: Vă ajută deschiderea Centrului Multifuncțional de Sănătate din Odobești?

Gr.H.: În primul rând, îi ajută pe pacienți. Închiderea Spitalului din Odobești a fost un act de mizerie politică, pentru că spitalul tocmai atunci își terminase modernizările, achiziții de aparatură modernă, arăta mai bine și ca Spitalul Județean. A fost închis alături de celelalte 66 de spitale. Primarul Daniel Nicolaș s-a opus să-l transforme în cămin pentru bătrâni, pentru că investițiile erau prea mari și se pierdeau și a preferat cu acordul Consiliului Local să fie transferat Spitalului Județean. A fost conservat, dar știu că din 2011 și până în prezent, de câte ori s-a schimbat Ministrul Sănătății, primarul Nicolaş a fost la București să încerce redeschiderea spitalului. Acum s-a reușit un prim pas, care este foarte benefic pentru pacienți. Spitalul Odobești a fost un tampon extraordinar de bun pentru Spitalul Județean. Tot ce însemnau bolnavi cronic, bătrâni, sărăci din această zonă, își găseau alinarea la Odobești. Închiderea lui a fost dezastruoasă și cred că au fost mult mai mari costurile, pentru că aproape toate cazurile au fost transportate cu salvarea la Focșani, ca să nu mai vorbesc de aglomerarea din UPU.

Rep.: Soția este medic stomatolog, copiii au ales aceeași cale ca părinții?

Gr.H.: Nici unul, probabil că faptul că au crescut văzându-ne pe noi cât de stresați și de nemulțumiți am fost zi de zi, ar fi unul din motive că nu au îndrăgit această meserie. Noi nu am insistat, am fost deciși de la început să îi lăsăm să-și aleagă singuri calea și să-i sprijinim în calea pe care și-au ales-o, sunt amândoi absolvenți de învățământ superior. Băiatul este director la o firmă străină prin Ardeal, la Lugoj, de unde e mama lui, iar fata la Cluj, unde am făcut noi facultatea.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Leave a Reply