Vineri 02 Noiembrie 2018, a fost omagiat la Odobeşti savantul francez Emmanuel de Martonne, cel care a contribuit definitiv la trasarea graniţelor României Mari după sfârşitul Primului Război Mondial,fapt datorită căruia mai este cunoscut cu numele de geograful României Mari.La eveniment a participat ambasadorului Franţei la Bucureşti, Michele Ramis.
În discursul său de la Odobești de vineri 02 Noiembrie 2018,ambasadorul Franţei a amintit despre trei dintre cei mai mari prieteni francezi, ai României în decursul istoriei.
“Aş spune că relaţiile dintre România şi Franţa au trei părinţi: Napoleon al III-lea, care a favorizat unirea Ţărilor Române şi câştigarea independenţei, generalul Henri Mathias Berthelot, a cărui misiune a permis victoria armatei române asupra inamicilor şi Emmanuel de Martonne care, prin lucrările sale geografice, a permis trasarea frontierelor României Mari. (…) Emmanuel de Martonne a fost sedus de România, fapt care a schimbat definitiv cursul istoriei”, a spus Michele Ramis.
Datorită experienţei sale în România, geograful Emmanuel de Martonne a luat parte, ca expert, la lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, în urma căreia vor fi trasate graniţele Europei şi implicit ale României Mari, a reamintit Michele Ramis
“Având în vedere experienţa sa în cea ce priveşte România, Emmanuel de Martonne a participat, ca expert, la lucrările Conferinţei de Pace de la Paris, care, ulterior, va contura frontierele Europei. Genialitatea gândirii sale e că nu s-a limitat la principiul etnic, ci a ţinut cont şi de infrastructura ţării. (…) Nu s-a limitat doar la latura geografiei fizice pentru a trasa frontierele. Emmanuel de Martonne a insistat pe continuitate, pe complementaritatea şi interdependenţa teritoriilor româneşti şi a propus frontiere favorabile României, care au fost, în final, acceptate”.
Potrivit ambasadorului francez, Emmanuel de Martonne a fost totdeauna convins de importanţa unei Românii Mari ca aliat al Franţei. De altfel, el este cel care a pus bazele Institutului Francez de Studii Înalte din Bucureşti, care se află la originea Institutului Cultural Francez de azi.
“Emmanuel de Martonne nu a fost doar un savant care a conturat frontierele ci şi un constructor de poduri între România şi Franţa, căruia îi datorăm legăturile dintre ţările noastre”, a ținut să mai adauge în discursul îinut la Odobești ambasadorul francez.
Activitatea geografului Emmanuel de Martonne în legătură cu România își are rădăcinile în prieteni acestuia cu un student român cunoscut la Paris, Pompiliu Eliade.Prietenul român avea să-i stârnească celui care avea să fie numit ”geograful României Mari”, curiozitatea pentru România.Tocmai ţara , de care savantul francez se va îndrăgosti realmente,ulterior.
Trebuie menționat că după sfârşitul războiului, Emmanuel de Martonne a fost în continuare interesat și atașat de România.Drept dovadă , viaţa şi cariera sa nu au fost niciodată separate de ţara noastră, despre care savantul francez a scris în continuare consistent şi a ţinut conferinţe.
Emmanuel de Martonne a fost un geograf şi pedagog francez, binecunoscut în România interbelică pentru contribuţia sa la trasarea graniţelor României Mari. Acesta este cunoscut şi pentru studiul riguros al geografiei României şi mai alea al Munţilor Făgăraş, pe care, impresionat de frumuseţea lor, i-a numit Alpii Transilvaniei.
La omagierea savantului francez Emmanuel de Martonne organizată de Primăria Odobeşti şi Casa de Cultură au mai participat și fostul cercetător la Institutul de Geografie al Academiei Române şi editorul în limba română a operei savantului francez (1981, 1985),Şerban Dragomirescu.
Acesta a susţinut prelegerea „Emmanuel de Martonne – un cărturar francez la temelia României de astăzi”. A fost de asemenea prezent vineri 02.11.2018 la Odobești, profesorul univiversitar doctor al Facultatea de Geografie a Universităţii Bucureşti,Ioan Ianoş.Acesta a vorbit despre Emmanuel de Martonne si despre „Géographie Universelle”, o impresionantă Enciclopedie unde, în volumul din 1931, dedicat Europei Centrale, De Martonne redactează capitolul „La Roumanie”.
Leave a Reply