Un inginer focşănean demonstrează de aproape 14 ani că rapița, grâul sau floarea soarelui nu sunt singurele culturi agricole care pot aduce bani frumoşi fermierilor. În urmă cu 14 ani, inginerul Corneliu State a demarat o mică afacere de nişă care îi aduce câştiguri, după cinci luni de muncă anual, mai mari decât obține un fermier care trudeşte din primăvară până iarna. Mica fermă de lângă Odobeşti a inginerului este puțin mai mare de un hectar şi este cultivată cu plante medicinale perene. Lavandă, salvie şi mentă sunt cele trei plante care cresc în grădina cu arome a inginerului State.
De cum treci porțile grădinii poți vedea şi mirosi tufele cu plante aranjate meticulos pe mai multe rânduri. Corneliu State ne-a spus că prima plantație de lavandă a înființat-o înainte de pensionare iar acum împlineşte 14 ani. Tufele sunt imense, cu un diametru care ajunge şi la 1,5 metri. Iar mirosul florilor albastre te relaxează atât de repede încât înțelegi de ce este atât de căutată de companiile producătoare de medicamente. Este cea mai scumpă plantă medicinală, un kilogram de flori fiind evaluat la circa 15 lei.
Salvia şi menta sunt celelalte plante cultivate de inginer. De la salvie sunt folosite frunzele iar la mentă se foloseşte toată tulpina. Poate de aceea este şi considerată cea mai profitabilă plantă. Însă aceasta în anii normali, când înălțimea unei plante ajunge şi la un metru. Anul acesta, secetos, plantele abia ajung la 30-40 centimetri. Chiar şi aşa, plantele medicinale nu îi produc pierderi fermierului.
Inginerul State ne-a spus că primii ani au fost mai grei, când a trebuit să îsi recupereze investițiile de la realizarea plantației. Cele câteva mii de euro au fost recuperaţi după patru ani. „Nu am avut niciun an cu pierderi. Toate cheltuielile le notez într-un carnet şi toamna trag linie“, spune inginerul State. Plantele le vinde producătorilor de medicamente din ţară iar cel mai bine se înţelege cu cei de la Dacia Plant, din Braşov.
Avantajul plantelor medicinale perene este că pot fi obţinute chiar şi două recolte pe an. Prima oară în mai-iulie iar apoi toamna, în funcţie şi de condiţiile meteo. Însă modul de recoltare este strict deoarece plantele trebuie să îşi păstreze caracteristicile care le fac atât de valoroase. „La mentă, recoltatul începe după ora 10, când soarele este sus, atunci uleiul volatil se ridică în plantă“, ne spune Corneliu State, care ne arată cum recoltează plantele cu motocoasa şi cu secera. Ferma de plante medicinale este certificată ecologic în fiecare an de către o firmă care verifică atât plantele cât şi solul. „Vin o dată sau de două ori pe an, iau probe din frunze, din sol pentru această certificare ecologică. Folosesc numai îngrăşământ natural, totul trebuie să fie natural“, a precizat Corneliu State.
Salvia
Salvia face parte din familia Lamiaceae, fiind un subarbust cultivat, originar din zona mediteraneeană. Denumirea ştiinţifică a plantei ,,Salvia” provine din verbul latin ,,salvare“ care înseamnă a salva. În antichitate era considerată un panaceu universal, având peste 60 de indicaţii menţionate în textele istorice, cele mai cunoscute fiind utilizările sale ca remediu pentru: tratarea muşcăturilor de şerpi, creşterea fertilităţii la femei, scăderea transpiraţiei la bolnavii de tuberculoză, scăderea secreţiei lactate la lehuze, etc. Medicul şi botanistul grec Dioscoride recomanda planta ca diuretic, emenagog (pentru declanşarea ciclului menstrual) şi hemostatic. Se mai numeşte jaleş de grădină, salbie, cilvie, jalnică, selghie etc.
Contribuie la funcţionarea normală a sistemului digestiv, prin: stimularea producerii şi eliminării de bilă; reducerea spasmelor gastro-intestinale şi a balonării; funcţionarea normală a sistemului hormonal feminin; reducerea stărilor neplăcute care apar la menopauză; funcţionarea în condiţii optime a memoriei; reducerea surmenajului psihic şi intelectual; funcţionarea normală a aparatului respirator; reducerea transpiraţiei abundente. (sursa daciaplant.ro)
Menta
Menta este o plantă erbacee, perenă, cu frunze oval-lanceolate şi flori violacee dispuse într-o inflorescenţă spiciformă, conică. Denumirea ştiinţifică a plantei Mentha provine de la „Mintha’“, numele unei nimfe din mitologia greacă şi romană, care a fost metamorfozată într-o plantă, ce îi poartă numele. Deşi menta este o plantă utilizată încă din antichitate, ea a fost introdusă pentru prima dată în literatura medicală de-abia în secolul al XVII-lea. Datorită uleiului volatil, principalul său component, menta reprezintă una din plantele cele mai folosite în fitoterapia de pe toate meridianele. Se mai numeşte izmă bună, ghiazmă, iasmă, mintă neagră, nintă rece etc.
Contribuie la funcţionarea normală a sistemului digestiv, prin: eliminarea tendinţei de evacuare rapidă a scaunului; reducerea spasmelor şi a balonării care apar la nivelul tractului digestiv; eliminarea mirosului neplăcut al gurii; îmbunătăţirea digestiei; menţinerea sănătăţii aparatului respirator prin descongestionarea căilor respiratorii; reducerea stărilor de greaţă şi rău de mişcare; reducerea stării de oboseală mentală (la administrarea sublinguală). (sursa daciaplant.ro)
Lavanda
Lavanda creşte în tufe dese, având frunze mici, liniar-lanceolate şi flori de culoare albastru-violet. Numele ştiinţific al plantei „Lavandula’“ derivă din latinescul „lavare“ care înseamnă „a spăla“. În Grecia Antică, Persia şi Roma era utilizată ca parfum de baie şi antiseptic. În medicina budistă şi tibetană se foloseşte pentru tratarea psihozelor şi a nebuniei, iar în Europa şi America se întrebuinţează pentru combaterea anxietăţii şi a insomniei. Se foloseşte la reducerea tensiunilor psihice, conferind o stare de linişte şi calm lăuntric; armonizarea stării psiho-emoţionale; protejarea organismului împotriva stresului, contribuind la funcţionarea normală a sistemului nervos, cardio-vascular şi digestiv; eliminarea tensiunilor psihice care împiedică instalarea somnului; combaterea spasmelor care apar la nivelul tractului gastrointestinal; menţinerea tensiunii arteriale în limite normale; detoxifierea organismului; menţinerea sănătăţii arborelui bronşic. (sursa daciaplant.ro)(Sursa Monitorul de Vrancea)
Leave a Reply